Rezultate secundare (Capricios,):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. capricieux, it. capriccioso)
1. cu capricii; inconsecvent, schimbător; răsfăţat.
Parte de vorbire: adv.
Origine: (it. capriccioso)
1. (muz.) capricios.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. caprice, it. capriccio)
1. dorinţă trecătoare, extravagantă; gust neobişnuit, ciudat; toană.
2. (muz.) piesă cu caracter capricios, de virtuozitate, de construcţie liberă.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. difficile, lat. difficilis)
1. care prezintă dificultăţi; anevoios, greu; dificultos.
2. (despre oameni) năzuros, supărăcios, capricios; susceptibil.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. divertissement)
1. recreare plăcută şi amuzantă; distracţie.
2. episod distractiv, compus din dansuri şi arii, în teatrul din sec. XVII-XVIII; mică piesă scrisă pentru teatrul de societate.
3. (muz.) suită de piese instrumentale cu caracter diferit, asemănătoare cu partita, serenada etc.
4. piesă cu caracter zglobiu, fantezist, capricios, amuzant.
5. secţiune a fugii constând dintr-o alternare liberă a expoziţiilor şi interludiilor.
6. concert de estradă cu conţinut variat.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (it. estroso)
1. înzestrat cu o creativitate fertilă; original; împlinit.
2. caracterizat printr-un comportament ciudat și neobișnuit; bizar, capricios.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. hypocondriaque)
1. (om) trist, capricios, obsedat de propria sănătate; ipohondric.