OK
X
capricios, -oasă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. capricieux, it. capriccioso)
1.
cu
capricii;
inconsecvent,
schimbător;
răsfățat.
2.
neobișnuit,
ciudat.
capriccioso
Parte de vorbire:
adv.
Etimologie: (it. capriccioso)
1.
(muz.)
capricios.
capriciu
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. caprice, it. capriccio)
1.
dorință
trecătoare,
extravagantă;
gust
neobișnuit,
ciudat;
toană.
2.
(muz.)
piesă
cu
caracter
capricios,
de
virtuozitate,
de
construcție
liberă.
dificil, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. difficile, lat. difficilis)
1.
care
prezintă
dificultăți;
anevoios,
greu;
dificultos.
2.
(despre
oameni)
năzuros,
supărăcios,
capricios;
susceptibil.
divertisment
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. divertissement)
1.
recreare
plăcută
și
amuzantă;
distracție.
2.
episod
distractiv,
compus
din
dansuri
și
arii,
în
teatrul
din
sec.
XVII-XVIII;
mică
piesă
scrisă
pentru
teatrul
de
societate.
3.
(muz.)
suită
de
piese
instrumentale
cu
caracter
diferit,
asemănătoare
cu
partita,
serenada
etc.
4.
piesă
cu
caracter
zglobiu,
fantezist,
capricios,
amuzant.
5.
secțiune
a
fugii
constând
dintr-o
alternare
liberă
a
expozițiilor
și
interludiilor.
6.
concert
de
estradă
cu
conținut
variat.
7.
suită
de
diferite
dansuri.
estruos, -oasă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (it. estroso)
1.
înzestrat
cu
o
creativitate
fertilă;
original;
împlinit.
2.
caracterizat
printr-un
comportament
ciudat
și
neobișnuit;
bizar,
capricios.
ipohondriac, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. hypocondriaque)
1.
(om)
trist,
capricios,
obsedat
de
propria
sănătate;
ipohondric.