Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. cénesthésie)
1. impresie generală, nediferențiată, care rezultă din totalitatea senzațiilor primite de la organele interne, caracterizându-se printr-o dispoziție plăcută sau neplăcută; sensibilitate care reflectă propria existență fizică.
Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (fr. scolastique, lat. scholasticus)
1. adj. referitor la scolastică.
2. (p. ext.) pedant, livresc, rupt de realitate.
3. s. f. învățământul și filozofia predate în țările catolice din Europa medievală, care căutau să fundamenteze dogmele bisericii creștine, caracterizându-se prin raționamente abstracte și prin artificii logice sterile.
4. (p. ext.) orice speculație sterilă, ruptă de viață.