carenaj

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. carénage)

1. carenare; abataj (4).
2. înveliș aplicat unui corp în vederea micșorării rezistenței aerodinamice.

abataj

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. abattage, it. abbattaggio)

1. acțiunea de a extrage minereu într-o mină.
2. loc de extragere a unui minereu, a unei roci dintr-un zăcământ; operația însăși.
3. ~ frontal = abataj al minereului făcut pe un front foarte lung în direcția filonului.
4. ciocan de ~ = instrument acționat cu aer comprimat, cu ajutorul căruia se desprinde cărbunele în straturile cu înclinație mare.
5. doborâre a arborilor în exploatările forestiere.
6. acțiunea de a ucide un animal; sacrificare a animalelor, la abator.
7. (marinărie) înclinare a unei nave spre a putea fi carenată; carenaj.

caserolă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. casserole)

1. capsulă de porțelan cu coadă pentru topirea în laborator a substanțelor vâscoase și puțin volatile.
2. vas de bucătărie cu coadă și fund plat.
3. recipient din material plastic, pentru alimente.
4. carenajul unei elice.

motoretă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (cf. it. motoretta)

1. motocicletă ușoară cu capacitate cilindrică mică, prevăzută cu roți mici și carenaj, joasă, cu platformă care permite un ghidaj așezat, cu picioarele paralele, iar trunchiul drept; scuter.

nacelă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. nacelle)

1. coș deschis, cabină suspendată de un balon, în care se transportă aeronauții, lestul, instrumentele de bord.
2. carenaj care conține grupul motopropulsor al unui avion.
3. cabină de motor a unui dirijabil.
4. vas de laborator de formă alungită, pentru calcinări.
5. element arhitectural de secțiune semiovală cu axa verticală, scobit în zid.

pantalon

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (fr. pantalon)

1. (pl.) obiect de îmbrăcăminte, care acoperă corpul de la brâu în jos.
2. parte a unui decor de teatru destinat a da perspectivă în deschiderea unei ferestre sau uși.
3. piesă care servește la bifurcarea unei conducte.
4. tub metalic protector în care se rotește axul elicei de la unele nave.
5. carenaj profilat care acoperă roata și jamba unui tren de aterizare neescamotabil.

scuterist

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (cf. fr. scooteriste)

1. conducător al unui scuter, motocicletă ușoară cu roți mici, planșeu plat și carenaj.