Dictionar

Anticariat

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Antiquariat)

1. unitate comercială care cumpără şi vinde cărţi vechi.


Cariatidă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cariatide, lat. caryatides, gr. karyatides)

1. statuie reprezentând o femeie care susţine o cornişă etc., ca o coloană.


Vicariat

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. vicariat)

1. funcţia, demnitatea de vicar şi duritatea ei; regiunea asupra căreia se exercită această autoritate.

2. reşedinţa vicarului.


Obturaţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. obturation, lat. obturatio)

1. obturare.

2. (med.) astupare a unui orificiu, a unei cavităţi.

3. ~ dentară = astuparea terapeutică a cavităţii unui dintre cariat.


Odontotehnică

Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. odontotechnie)

1. arta de a conserva dinţii, plombându-i sau înlocuindu-i pe cei cariaţi; tehnica dentară.


Plombă

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Plombe)

1. lucrare de astupat o carie dentară.

2. amalgam, porţelan etc. care se pune într-un dinte, într-o măsea cariată.

3. construcţie care completează spaţiul gol dintre alte două construcţii.

4. umplere a unei gropi din asfalt.


Vicăreșie

Parte de vorbire: s.f. (Trans.; înv.)
Origine: (vicareș + -ie)

1. funcția de vicar; vicariat.

2. perioadă de timp în care un vicar își exercită autoritatea; vicariat.

3. (var.) vicareșie, vicărășie.