Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. columelle, lat. columella)
2. ~ carstică = stâlp mic de calcar în mijlocul unei marmite (2).
3. organ animal sau vegetal în formă de coloană.
4. coloană spiralată, axa după care este răsucită cochilia moluştelor gasteropode.
5. axa conică a melcului urechii interne.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. draperie)
1. perdea grea de postav, de stofă sau catifea pusă la uşi, la ferestre etc. şi lăsată să cadă în falduri; stofă dispusă cu artă în falduri mari.
2. veşmânt larg, cu falduri, care îmbracă o statuie, personajele unui tablou etc.
3. formaţie carstică cu aspect de pânză în falduri, rezultată prin depunerea carbonatului de calciu în crăpăturile din plafoanele peşterilor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. ouvala, germ. Uvala)
1. formă carstică de suprafaţă, alungită, puţin adâncă, din unirea mai multor doline.