Dictionar

Rezultate principale (Cască,):

Cască

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. casque)

1. acoperământ de cap din metal uşor, dar rezistent, pe care îl poartă militarii în luptă, unii sportivi sau muncitorii, scafandrii şi cosmonauţii pentru protejarea capului.

2. ~ăşti albastre = trupe ONU aflate în zone de conflict.

3. acoperământ de cap din cauciuc, la înotări pentru a nu-şi uda părul.

4. dispozitiv metalic în formă de căciulă, servind la uscatul părului.

5. dispozitiv din unu sau două receptoare fixate pe urechi pentru ascultarea transmisiunilor radiofonice sau telefonice.


Rezultate secundare (Cască,):

Cascadă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. cascade)

1. cădere naturală de apă de la o mare înălţime; cataractă.

2. (fig.) suită de lucrări care se produc în sacade.

3. ~ de râs = râs sacadat şi prelungit; ~ de aplauze = aplauze puternice.

4. montaj în ~ = mod de legare a unor aparate, maşini sau circuite electrice astfel încât curentul de la intrare fie egal cu cel de la ieşirea elementului anterior.

5. succesiune de uzine hidroelectrice pe un curs de apă regularizat.

6. cădere liberă, pe sol, a unui acrobat sau cascador.


Cascador, -oare

Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. cascadeur)

1. persoană special antrenată care se substituie unui actor de film, în scenele cu acţiune periculoasă.

2. acrobat care execută serii de căzături şi sărituri.

3. (fam.) persoană cu o conduită uşuratică.


Cascadorie

Parte de vorbire: s.
Origine: (cascador + -ie)

1. profesiunea de cascador.

2. faptă temerară, de cascador.


Cascadorism

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (cascador + -ism)

1. faptă temerară, de cascador; cascadorie.


Cășcăli

Parte de vorbire: vb. tr. (regional)
Origine: (cf. cărcăli)

1. a face ceva în grabă, de mântuială; a cârpăci.

2. a mânca pe apucate.


Andabat

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. andabate, lat. andabata)

1. (ant.) gladiator a cărui cască nu avea deschizături pentru ochi, fiind obligat lupte orbeşte.


Bulet 2

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. boulette)

1. cocoloş de vată în pansamentele dentare.

2. mic cocoloş de carne, caşcaval etc.; perişoară, chifteluţă.


Carnyx

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., celt. carnyx)

1. trompetă de forma unui animal cu gura căscată, la celţi.


Cascadă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. cascade)

1. cădere naturală de apă de la o mare înălţime; cataractă.

2. (fig.) suită de lucrări care se produc în sacade.

3. ~ de râs = râs sacadat şi prelungit; ~ de aplauze = aplauze puternice.

4. montaj în ~ = mod de legare a unor aparate, maşini sau circuite electrice astfel încât curentul de la intrare fie egal cu cel de la ieşirea elementului anterior.

5. succesiune de uzine hidroelectrice pe un curs de apă regularizat.

6. cădere liberă, pe sol, a unui acrobat sau cascador.


Cascadorie

Parte de vorbire: s.
Origine: (cascador + -ie)

1. profesiunea de cascador.

2. faptă temerară, de cascador.


Cataractă 1

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. cataracte, lat. cataracta, gr. kataraktes)

1. cascadă.