Rezultate principale (Casă):
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. casser)
1. tr. a anula, în urma unui recurs, o hotărâre judecătorească.
3. a scoate din uz şi din inventar, a reforma (o maşină, un aparat etc.).
4. refl. (despre vin) a-şi pierde culoarea naturală în contact cu aerul.
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. cassa, germ. Kasse)
1. dulap, ladă de oţel în care se ţin bani, bijuterii, hârtii de valoare etc.
2. loc unde se achită costul cumpărăturilor într-un magazin.
3. ghişeu unde se fac încasările şi plăţile într-o întreprindere, instituţie etc.
4. sumă de bani în casieria unei întreprinderi sau instituţii.
5. a face ~a = a face bilanţul încasărilor şi plăţilor dintr-o zi; plus (sau minus) de ~ = diferenţă rezultată în plus (în minus) după stabilirea încasărilor şi plăţilor; registru de ~ = registru în care se trec sumele încasate şi cele plătite.
6. ~ de bagaje = birou în incinta unei (auto)gări, unde se pot depune temporar, spre păstrare, bagajele călătorilor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Kascha)
1. stofă din lână cu tuşeu moale, vopsită în culori deschise.
Rezultate secundare (Casă):
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
2. FR mérule; mérule domestique; mérule pleureuse
3. EN dry rot fungus; house fungus; tear fungus
4. DE Hausschwamm; Tränender Hausschwamm; Echter Hausschwamm
5. RU нaстоящнй домовый rриб; домовaя rубкa; серпулa плaьущaя
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. carcasse)
1. cadru, osatură, a unui aparat sau instrument.
2. totalitatea oaselor care formează scheletul unui animal.
3. porţiune dintr-un animal jupuit şi eviscerat, scheletul cu muşchi, destinat consumului public.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (din casă + laborator)
1. casă în care se fac lucrări practice, care servește drept laborator.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. cassable)
1. care se poate sparge; casant.
2. (despre o hotărâre judecătorească) care poate fi anulat în urma unui recurs.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cachalot)
1. cetaceu din ţările calde, asemănător cu balena, cu un cap foarte mare şi dinţi pe falca inferioară.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. cassant)
1. care se sparge sau se sfărâmă ușor; casabil, fragil.
2. (fig.; despre modul de a vorbi al cuiva) tăios.
3. care posedă un caracter ferm, categoric; hotărât.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. accréditif, germ. Akkreditiv)
1. modalitate de plată în practica comercială prin care banca cumpărătorului, se obligă a plăti vânzătorului, direct sau prin intermediul unei bănci corespondente, o anumită sumă de bani.
2. sumă de bani depusă de cineva la o casă de economii şi consemnaţiuni; înscris care certifică o asemenea depunere.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. administrer, lat. administrare)
1. a conduce, a gospodări (o întreprindere).
2. a da un medicament unui bolnav.
4. (jur.) a ~ o probă = a folosi un mijloc de probă într-un proces.
Parte de vorbire: adj., s.n.
Origine: (fr. adultère, lat. adulterium)
1. adj. (despre soţi) care încalcă fidelitatea conjugală.
2. s.n. întreţinere a relaţiilor sexuale în afara căsătoriei; (înv.) adulteriu.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. agamie, lat. agamia)
1. (biol.) înmulţire asexuată care nu implică fecundaţie.
2. lipsă a unui regim juridic privind căsătoria în societatea primitivă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Agentur)
1. serviciu de informare, de spionaj în slujba unui stat străin, a unor interese străine.
2. casă de afaceri condusă de un agent (1); afacerile efectuate; agenţie.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. allier)
1. refl. a se uni printr-un tratat de alianţă.
3. a se înrudi prin căsătorie.
4. tr. a topi împreună anumite metale (cu metaloizi), pentru un aliaj.