arbora

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. arborer, it. arborare)

1. a ridica sus, a înălța drept, a purta (un steag, un pavilion etc.).
2. a instala catargele la bordul unei nave.
3. (fig.) a afișa ostentativ o ținută, o atitudine.

arboradă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (arbor/et/ + -adă)

1. ansamblul catargelor și vergelor unei nave.

arbore

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. arbor)

1. copac.
2. ~le vieții = a) arbore decorativ, cu tulpina piramidală și frunze verzi, solzoase; tuia. b) (fig.) schemă reprezentând evoluția omului de-a lungul vieții; ~ genealogic = reprezentare grafică, ca un arbore, a legăturilor de rudenie dintre membrii unei familii sau grup de familii înrudite.
3. catarg.
4. axă care transmite o mișcare de rotație diferitelor organe ale unei mașini.
5. (mat.) structură de date în care fiecare conține puncte de referință la celelalte.
6. (inform.) graf orientat, aciclic.

arboret

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat., fr. arboretum)

1. s. n. teren plantat cu numeroase specii de arbori și arbuști și destinat studiului condițiilor lor de dezvoltare.
2. s. m. partea superioară a unui catarg.

artimon

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. artimon, it. artimone)

1. catarg de la pupă al unei nave.

banderolă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. banderole, it. banderuola)

1. steguleț (de lance, de catarg etc.)2. bandă de hârtie lipită în jurul unei cutii, a unei cărți etc.
2. bandă de pânză care se poartă la braț ca semn al unei anumite însărcinări etc.; brasardă (1).