Parte de vorbire: s.n.
Origine: (engl., fr. blazer)
1. veston cu dungi colorate, purtat ca uniformă în unele colegii engleze, adesea cu un ecuson pe buzunarul de la piept.
2. jachetă sport de inspirație englezească din stofă, catifea etc.
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. cortina)
1. perdea de stofă sau de catifea care separă scena de sala de spectacol a unui teatru.
2. văl membranos sau filamentos de pe marginea pălăriei ciupercilor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. draperie)
1. perdea grea de postav, de stofă sau catifea pusă la uşi, la ferestre etc. şi lăsată să cadă în falduri; stofă dispusă cu artă în falduri mari.
2. veşmânt larg, cu falduri, care îmbracă o statuie, personajele unui tablou etc.
3. formaţie carstică cu aspect de pânză în falduri, rezultată prin depunerea carbonatului de calciu în crăpăturile din plafoanele peşterilor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. chenille)
1. fir de catifea pentru brodat.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Plüsch, fr. peluche, rus. pliuş)
1. ţesătură de bumbac, lână, păr de capră etc., mai groasă decât catifeaua, folosit în tapiţerie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. velours)
1. catifea.
2. ţesătură de lână cu aspect de catifea.
3. piele groasă catifelată, din care se confecţionează feţe de pantofi, poşete etc.