Dictionar

 

anodic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. anodique)

1. referitor la anod (electrod pozitiv).
2. care ține de anod, care provine de la anod.
3. (antonim) catodic.
 

anticatod

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. anticathode)

1. electrod metalic în fața catodului, care, lovit de razele catodice, devine producător de raze X.
 

baleia

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. balayer)

1. a parcurge cu un fascicul electronic suprafața ecranului luminescent al unui tub catodic.
2. (fig.) a mătura.
 
 

caracterograf

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. characterographe)

1. aparat electronic pentru vizualizarea pe ecranul unui tub catodic a dispozitivelor semiconductoare.
 

caractron

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr., engl. caractron)

1. tub catodic în afișarea rapidă a literelor sau cifrelor pe ecran.