Rezultate secundare (Catolice):
Parte de vorbire: adj. (înv.)
Origine: (catolic + -esc)
1. care aparține catolicismului, privitor la catolicism; catolic, (înv. și reg.) papistășesc.
Parte de vorbire: adv.
Origine: (catolic + -ește)
1. în felul catolicilor, respectând regulile religiei catolice.
2. (var.) (înv. și reg.) papistășește.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (it. abbate, lat. abbas,-atis, fr. abbe)
2. superiorul unei mănăstiri catolice (similar cu stareţul sau egumenul unei mănăstiri ortodoxe).
4. prior.
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. aggiornamento)
1. politică a bisericii romano-catolice de readaptare a doctrinei tradiţionale a catolicismului la cerinţele societăţii contemporane.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. antependium)
1. (în bisericile catolice) piesă de stofă decorată, aplicată pe partea din faţă a mesei altarului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. antipapisme)
1. stare a bisericii catolice condusă de un antipapă.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. augustinien)
1. adj. referitor la Sf. Augustin.
2. adj., s. m. f. (călugăr) aparţinând unui grup de ordine catolice stabilite pe baza scrierilor Sf. Augustin; augustin.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. baptisterium, fr. baptistère)
1. bazin de înot în termele antice.
2. capelă pentru botez în bisericile catolice; bazin la botezul prin scufundare.