cauciuc

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. caoutchouc)

1. material plastic și rezistent, sintetic sau din latexul unor arbori tropicali, folosit pentru anvelope, tuburi etc.
2. anvelopă (umplută cu aer) care îmbracă roțile automobilelor, bicicletelor etc.

butilcauciuc

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. butylcaoutchouc)

1. cauciuc sintetic, rezistent la uzură și căldură, obținut prin polimerizarea unui amestec de butilenă și butadienă.

cauciuca

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (după fr. caoutchouter)

1. a acoperi cu un strat de cauciuc.

alopren

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (germ. Allopren)

1. masă obținută prin saturarea cauciucului cu clor, folosit la fabricarea vopselelor antiacide; cauciuc clorurat.

alumin

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. alumine)

1. varietate de caolin folosită în industria cauciucului.

anvelopă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. enveloppe)

1. înveliș protector din cauciuc al unei camere de aer, al unei roți de vehicul.
2. înveliș al unei mingi (de fotbal, volei etc.).
3. supracopertă.
4. mapă în care se păstrează o carte în timpul cititului.
5. plic.
6. (arte) atmosferă care învăluie figurile dintr-un tablou.

baieu

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după fr. boyau)

1. bandaj al roții unei biciclete de curse conținând în anvelopă o cameră subțire de cauciuc.

balon 1

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. ballon)

1. vehicul aerian dintr-un corp sferic umplut cu un gaz mai ușor decât aerul, la care este atașată o nacelă.
2. (fam.) a lua (pe cineva) în ~ = a face glume pe seama cuiva.
3. bășică de cauciuc foarte subțire, asemănătoare unei mingi, cu care se joacă copiii.
4. minge (de fotbal, de baschet etc.).
5. (mar.) velă triunghiulară la ambarcațiile de regate.
6. înveliș transparent sau translucid, etanș, care închide corpul luminos al unei lămpi electrice, al unui tub electronic etc.
7. vas de formă sferică pentru anumite reacții chimice (de laborator).

bandaj

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. bandage)

1. fașă cu care se leagă o rană, o parte bolnavă a corpului; (p. ext.) pansament.
2. aparat special pentru a susține o hernie.
3. fașă cu care boxerii își înfășoară pumnii pe sub mănuși.
4. cerc metalic sau de cauciuc care se montează pe janta unei roți de vehicul.
5. sistem de inele din sârmă cu care se consolidează înfășurările rotoarelor mașinilor electrice.