Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr., lat. abdomen)
1. (anat.) cavitatea viscerală care formează partea inferioară a trunchiului uman; cavitate a corpului vertebratelor, între torace şi bazin.
2. (zool.) ultimul segment al corpului la insecte; partea posterioară a corpului unor nevertebrate (artropode).
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. abdominal)
1. care se referă la abdomen, care aparține abdomenului; ventral.
2. cavitate ~ă = cavitate cuprinsă între pereții abdomenului; cavitatea abdomenului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. embrochage)
1. procedeu de imobilizare în caz de fracturi prin introducerea unei tije metalice în cavitatea medulară a fragmentelor fracturate.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. antrostomie)
1. deschidere chirurgicală a unui antru, pentru drenare.
2. lărgire operatorie a deschiderii buzelor pentru uşurarea accesului în cavitatea bucală.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. ascite)
1. (med.) acumulare de lichid în cavitatea peritoneală; hidropizie abdominală, (pop.) pungă de apă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (avorta)
1. expulzare din cavitatea uterină a unui făt înainte de termen.