cazarmare
Parte de vorbire: s.f.
Etimologie: (v. cazarma)
Etimologie: (v. cazarma)
1. așezare a cuiva în cazarmă.
2. așezare (a unui elev) într-un internat; supunere a cuiva la un regim de internat.
3. (sinon.) cazarmat, încazarmare, încazarmat.