Parte de vorbire: s.
Origine: (it. armata)
1. totalitatea forţelor militare ale unui stat; oaste.
3. mare unitate operativă formată din mai multe unităţi de arme întrunite.
4. (fig.) mare colectivitate de oameni; mulţime, ceată.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. banderie)
1. ceată de oameni înarmaţi care însoţeau un nobil feudal în luptă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cohorte, lat. cohors)
1. unitate tactică din infanteria romană, a zecea parte dintr-o legiune.
2. unitate de organizări sportive de tineri.
4. (biol.) grupare de indivizi în cadrul unei populaţii, o manifestare fiziologică sau comportamentală simultană.
5. totalitatea de indivizi care au trăit acelaşi eveniment demografic în cursul aceleiaşi perioade de timp.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl., fr. diaphon)
1. (mar.) aparat de producere a semnalelor acustice pentru ceaţă cu ajutorul aerului comprimat.
Parte de vorbire: s.
Origine: (după it. dulciura)
1. dulceaţă, bunătate, blândeţe.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fila)
1. acțiunea de a fila și rezultatul ei; filare.
2. operația de transformare în fire a unor fibre textile.
3. răsfirare sau descoperire înceată a cărților de joc.
4. (marină) scufundare liberă în apă, derulare lentă a ancorei etc.
5. (muzică) prelungirea execuției unui sunet variind intensitatea acestuia.
6. (fam.) urmărirea unei persoane (fără ca cel urmărit să observe).
7. tăierea șuvițelor dintr-un păr prea des într-un anumit fel (care să îi diminueze volumul).
8. zbor orizontal la înălțime mică, reducând viteza pentru aterizare.
9. ardere defectuoasă a fitilului unei lămpi.