Rezultate secundare (Cec,):
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (engl. bodycheck, body check)
1. (hochei pe gheață) mișcare în care un jucător îl obstrucționează pe altul cu corpul său.
2. împiedicare a acţiunilor adversarului printr-o blocare corp la corp la hochei pe gheaţă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. check, fr. chêque)
1. ordin de plată emis de posesorul unui cont curent către o bancă pentru a plăti prezentatorul suma înscrisă în el.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr., lat. caecum)
1. primul segment al intestinului gros, între intestinul subţire şi colon.
Parte de vorbire: loc. subst.
Origine: (cf. fr. carte blanche)
1. mandat semnat, foaie albă semnată care este încredințată cuiva pentru ca acesta să o completeze după cum dorește.
2. (prin ext.) facultate lăsată sau dată cuiva să acționeze, să decidă după bunul plac; puteri depline.
Parte de vorbire: prefix
Origine: (fr. caec/o/-, cf. lat. caecus)
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. cæcal)
1. (anat.) referitor la cec, partea inițială a intestinului gros; care aparține cecului.
2. (anat.) apendice ileo-~ = mică prelungire a tubului intestinal aflată în partea inferioară a cecumului.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. ablepsie)
1. (med.) lipsă a vederii; cecitate; orbire.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. acariocécidie)
1. cecidie produsă de acarieni; gale pe frunze cauzate de acarieni.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. alexie)
1. (med.) incapacitate de a înțelege limbajul scris; cecitate verbală.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. endosser)
1. a indica în scris pe dosul unui cec, al unei poliţe etc. numele împuternicitului care poate încasa contravaloarea.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. endossement)
1. menţiune scrisă pe dosul unui cec, al unei poliţe; gir.
Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. endossant)
1. persoană care andosează un cec sau o poliță; andosator.