Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. céphalopodes)
1. pl. clasă de moluşte marine cu capul bine delimitat de corp şi gura înconjurată de mai multe braţe tentaculare, cu ventuze.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acétabulifères)
1. pl. moluşte cefalopode cu cupule sau ventuze prehensile.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. ammonitidés)
1. pl. ordin de cefalopode fosile: amoniţii, ceratiţii şi goniatiţii.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. branchie, lat. branchia)
1. organ extern de respiraţie a unor animale acvatice (peşti, batracieni, crustacee, cefalopode etc.).
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. décapode/s/)
1. pl. ordin de crustacee superioare cu cinci perechi de picioare.
2. subordin de cefalopode cu zece tentacule şi un rudiment de cochilie.
3. (sg.) locomotivă cu abur având cinci osii motoare cuplate.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. goniatites)
1. pl. cele mai vechi şi primitive cefalopode din ordinul amonitidelor.
Parte de vorbire: s.n. pl.
Origine: (fr. nautiloïdés)
1. (zool.) ordin de cefalopode fosile și actuale, apărute în paleozoic, cu cochilie spiralată și compartimentată, având ca tip nautilul.