Dictionar

acetilceluloză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. acétylcellulose)

1. ester acetic al celulozei, masă plastică, incoloră, mai puțin inflamabilă decât nitroceluloza.
 

acetobutirat

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (fr. acétobutyrate)

1. (chimie) un amestec de acetat și butirat.
2. (chimie) ~ de celuloză = ester mixt al celulozei, la fabricarea fibrelor de celuloză, a lacurilor etc.
 

acetoliză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. acétolyse)

1. transformare chimică a celulozei, cu un amestec de acid sulfuric, acid acetic și anhidridă acetică.
 

alcaliceluloză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. alcalicellulose)

1. derivat alcalin al celulozei, la fabricarea viscozei.
 

celobioză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Zellobiose)

1. dizaharidă din două molecule de glucoză, rezultând din hidroliza celulozei, pulbere solidă, solubilă în apă, optic activă.
 

cimol

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Zymol)

1. produs rezultat din leșia obținută după separarea celulozei de molid.