Dictionar

Cenoză

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT coenosis

2. FR cénose; association

3. EN coenosis

4. DE Zönose; Lebensgemeinschaft von tierischen und pflanzlichen Organismen in einem Gebiet (Biotop)

5. RU ценоз; сообщество

6. HU cönózis, társulás, egyes növények és állatok együttélése egy biotópban


Agrobiocenoza

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT agrobiocoenosis

2. FR agrobiocénose

3. EN agrobiocoenose

4. DE Agrobiozönose; Kulturbiozönose

5. RU arробиоценоз

6. HU agrobiocönózis


Agrobiocenoză

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. agrobiocénose)

1. biocenoza organismelor din biotopul agricol; biogeocenoză creată de om (ecosistem artificial) în scopuri agricole, care depinde în primul rând de activitatea umană (fertilizare, lucrare mecanică a solului, irigare, tratare cu substanțe chimice toxice et cetera); agrocenoză.


Agrocenoză

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. agrocénose)

1. zonă cultivată cu plante agricole; agrobiocenoză.


Agrofitocenoză

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT agrophytocoenosis

2. FR agrophytocénose

3. EN agrophytocoenose

4. DE Agrophytozönose

5. RU arрофитоценоз

6. HU agrofitocönózis


Agrofitocenoză

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. agrophytocénose)

1. fitogenoză formată în terenurile cultivate.

2. cenoza plantelor cultivate.


Agrozoocenoză

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. agrozoocénose, lat. agrozoocoenosis)

1. biocenoză a faunei agricole.


Adventiv, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. adventif)

1. (științe juridice) care este obținut pe altă cale decât succesiunea directă.

2. (biol.) (despre specii) care pătrunde accidental într-o anumită biocenoză.

3. (bot.) dezvoltat întâmplător și pe locuri neobișnuite, adesea ca urmare a unor fenomene de regenerare.

4. (bot.) califică o parte a plantei care crește pe un organ neobișnuit, de exemplu rădăcini care apar pe tulpini sau rizomi.

5. (despre cratere) care are altă deschizătură decât craterul principal.

6. rădăcină = rădăcină care se dezvoltă pe diferite părți ale plantei.

7. mugure ~ = mugure care se dezvoltă din țesuturi.


Agrobiocenoză

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. agrobiocénose)

1. biocenoza organismelor din biotopul agricol; biogeocenoză creată de om (ecosistem artificial) în scopuri agricole, care depinde în primul rând de activitatea umană (fertilizare, lucrare mecanică a solului, irigare, tratare cu substanțe chimice toxice et cetera); agrocenoză.


Agrocenoză

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. agrocénose)

1. zonă cultivată cu plante agricole; agrobiocenoză.


Agrofitocenoză

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. agrophytocénose)

1. fitogenoză formată în terenurile cultivate.

2. cenoza plantelor cultivate.


Antropobiocenoză

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. anthropobiocénose)

1. biocenoză componentă a ecosistemelor umane.


Biocorie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. biochorie)

1. (biol.) asociație temporară, în cadrul unei biocenoze, de organisme legate între ele printr-un factor; microcenoză.