decentrare
Parte de vorbire: s.f.
Etimologie: (după fr. décentrage)
Etimologie: (după fr. décentrage)
1. acțiunea de a descentra; deplasarea centrului.
2. deplasare, din poziția normală, a unei piese, a unei imagini de televiziune pe ecranul unui cinescop.
3. (dispozitiv optic) aliniere greșită a centrelor lentilelor.
4. (psihologie) acțiunea de a muta un centru de interes.
5. (tehnol.) mutarea centrului de greutate al unei piese de prelucrat.
6. (antonim) centrare.