Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. analyseur)
1. aparat al sistemului nervos, compus dintr-un organ de simţ, din nervi şi centrii corespunzători din scoarţa cerebrală.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. horoptère)
1. (opt.) linie dreaptă paralelă cu dreapta ce uneşte centrii ochilor şi care trece prin punctul unde coincid axele ochilor.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. motricité)
1. (fiziologie) facultatea motrice controlată de centrii nervoși care permite contracția musculară și mișcarea; motilitate.
2. test de ~ = test folosit pentru a măsura abilitățile motorii ale unui subiect.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. parasympathique)
1. sistem ~ = sistem nervos vegetativ alături de sistemul simpatic, centrii săi fiind situaţi la cele două extremităţi, ale simpaticului.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. stupéfiant)
1. adj. care uimeşte, uluitor.
2. s. n. substanţă toxică (opiu, cocaină, heroină etc.) care inhibă centrii nervoşi, producând o stare de euforie trecătoare.