anticancer

Parte de vorbire:  adj. inv.  
Etimologie: (anti- + cancer)

1. care luptă împotriva cancerului sau care este folosit pentru a trata cancerul; anticanceros.

brucer

Parte de vorbire:  s.n. (regional)  
Etimologie: (brucă + -er)

1. băț cu care se mestecă mămăliga; făcăleț, (reg.) brucelnic.

cancer

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr., lat. cancer)

1. tumoare malignă care distruge țesuturile unor organe; neoplasm.
2. boală a plantelor produsă de unele ciuperci și bacterii parazite.
3. (fig.) flagel.
4. zodia C~ului = a patra dintre cele 12 zodii (22 iunie - 22 iulie); zodia Racului.

cârticer

Parte de vorbire:  s.m. (regional)  
Etimologie: (cârtiță + -er)

1. bubă care apare pe corpul omului.

ceraceu

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT ceraceus; cerarius
2. FR céracé
3. EN ceraceous
4. DE wachsartig; wachsgelb
5. RU восковидный
6. HU viaszszerű

cerambicide

Parte de vorbire:  s.n. pl.  
Etimologie: (fr. cérambycidés)

1. (entomologie) familie de insecte coleoptere cu antene foarte lungi, cu corpul lung și viu colorat, cu larve xilofage; (la sg.) insectă din această familie.

abatere

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (abate)

1. acțiunea de a (se) abate și rezultatul ei.
2. îndepărtare, deviație de la direcția inițială sau normală.
3. (fig.) îndepărtare de la o normă, de la o linie de conduită, de gândire etc.
4. (jur.) încălcare a unei dispoziții cu caracter administrativ sau disciplinar.
5. (tehn.) diferența dintre valoarea efectivă sau valoarea-limită admisă a unei mărimi și valoarea ei nominală.
6. (tehn.) diferența dintre dimensiunea reală și cea proiectată a unei piese.
7. (mar.) operația de întoarcere intenționată a prorei unei nave într-o anumită direcție.
8. (econ.) ~ fiscală = parte procentuală din venit, care este scutită de impozit.
9. (econ.) ~ monetară = factor de natură inflaționistă care se caracterizează prin creșterea mai rapidă a masei monetare în raport cu masa bunurilor și serviciilor, manifestată prin majorări ale prețurilor și scăderea puterii de cumpărare a unei monezi.
10. (compus) ~-standard = indicator de măsurare a dispersiei valorilor unei variabile aleatorii.
11. (gram.) excepție.
12. (înv.; loc. subst.) ~ de la vorbă = digresiune.
13. (loc. subst.) ~ de la regulă = excepție.
14. culcare pe pământ; doborâre.
15. (fig.) deprimare.

abdomen

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr., lat. abdomen)

1. (anat.) cavitatea viscerală care formează partea inferioară a trunchiului uman; cavitate a corpului vertebratelor, între torace și bazin.
2. (zool.) ultimul segment al corpului la insecte; partea posterioară a corpului unor nevertebrate (artropode).

abil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. habile, lat. habilis)

1. care are multă pricepere manuală; îndemânatic.
2. care execută (ceva) cu pricepere și competență; dibaci, priceput.
3. (fig.) care dă dovadă de viclenie și ingeniozitate; care este descurcăreț, șmecher.
4. (jur.) care îndeplinește condițiile cerute de lege pentru a exercita un anumit drept.
5. (antonime) inabil, neîndemânatic, nepriceput, stângaci.

ablactație

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. ablactation, lat. ablactatio)

1. trecere treptată și progresivă de la alimentația exclusiv lactată a sugarului la o alimentație diversificată; ablactare.
2. încetare a secreției de lapte matern.

ablațiune

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. ablation, lat. ablatio)

1. îndepărtare chirurgicală din corpul uman (o tumoare, un calcul, un organ bolnav); exereză, extirpare.
2. transportare a materialelor rezultate din dezagregarea rocilor.
3. reducere a masei unui ghețar sau a zăpezii prin topire și evaporare.
4. fenomen fizic în urma căruia un meteorit, satelit etc., pierde din substanță din cauza încălzirii sale până la incandescență.

abonament

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. abonnement)

1. convenție prin care, în schimbul unei taxe, se obțin unele servicii, dreptul la folosirea unui mijloc de transport, anumite publicații; înscris prin care se certifică această convenție.