chelicerate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. chélicérates)

1. pl. subîncrengătură a artropodelor, clasa arahnidelor, prevăzute cu chelicere.

chartreuse

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. chartreuse)

1. băutură fină, din ierburi alpine macerate în alcool dublu rafinat.

cherry-brandy

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (engl. cherry-brandy)

1. lichior făcut din cireșe macerate în brandy sau alcool neutru și aromat cu condimente; lichior de cireșe, cherry.

codice

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. codex, -icis)

1. ansamblu de table cerate, cea mai veche formă de carte la romani.
2. culegere de texte vechi, în manuscrise; codex.

diptic

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. diptyque, gr. diptykhos)

1. tăblițe cerate care se puteau închide ca o carte, la romani.
2. (arte) icoană, tablou compuse din două panouri fixe sau mobile.
3. (p. ext.) operă literară formată din două părți.
4. (muz.) piesă pentru orchestră simfonică, formație de cameră instrumentală sau vocală din două mișcări contrastante.

stil

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. style, lat. stilus)

1. totalitatea particularităților caracteristice unei structuri, civilizații, epoci, activități etc.
2. concepție și mod de exprimare specifice unei arte sau unui artist, unui curent, unei epoci, unei școli artistice naționale etc.
3. totalitatea particularităților lingvistice, componistice etc. de exprimare a unui conținut concret proprii unui scriitor, unui compozitor, unei opere, unui gen etc.
4. ~ funcțional = varietate a limbii literare, într-un anumit domeniu de activitate.
5. manieră, mod personal în care un scriitor, un compozitor utilizează mijloacele de expresie.
6. mod, fel de a fi, de a se comporta, de a acționa.
7. în ~ mare = care este realizat cu mijloace deosebit de mari.
8. ~ calendaristic = denumire pentru cele două sisteme de calendar; iulian și gregorian.
9. instrument de metal sau de os ascuțit la vârf, cu care se scria în antichitate pe tăblițe cerate.
10. (bot.) parte a pistilului aflată deasupra ovarului, care poartă stigmatul.

lacerat; sfârtecat; despicat

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT laceratus; lacerus; lacer; dilaceratus; divulsus
2. FR lacéré; dilacéré; déchiré
3. EN lacerate; lacerated; dilacerate; ragged; pannose; torn; split; rent
4. DE zerrissen; zerfetzt; zerschlitzt; struppig
5. RU рaзорвaнный; рвaнный; изорвaный; рaссеченный; рaзделенный
6. HU szakadozott, foszladozott; széthasított, szétfoszlott; bevágott, bemetszett