Dictionar

cervin, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (lat. cervinus, fr. cervin)

1. asemănător cerbului; de cerb, cerbesc.
 

megaceros

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. mégacéros)

1. mamifer rumegător fosil din familia cerbului, cu coarne late, din epocile glaciare din cuaternar.
 

cerboaică

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (cerb + -oaică)

1. (zool.) femelă a cerbului; cearbă, cerboaie, ciută.
 

cerboaie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (cerb + -oaie)

1. (zool.) femelă a cerbului; cerboaică.