Dictionar

cercetare; explorare; investigație

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT elenchus; investigatio
2. FR recherche
3. EN research; proof; investigation; inquiry
4. DE Forschung
5. RU исследовaние
6. HU kutatás
 

acribie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. acribia)

1. exactitate, rigurozitate în cercetarea științifică.
 

acribologie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. acribologie)

1. folosirea preciziei maxime în cercetarea științifică.
2. precizie în folosirea cuvintelor.
 

actualism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. actualisme)

1. principiu de cercetare și interpretare a istoriei Pământului pe baza comparării fenomenelor geologice din trecut cu cele actuale.
 

admonițiune

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. admonition, lat. admonitio)

1. cercetare făcută de judecător.
2. admonestare.
 

agrofizică

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Agrophysik)

1. știință care studiază cercetarea condițiilor în care se dezvoltă plantele, procesele fizice din plante.
 

alchimist

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (fr. alchimiste)

1. practicant al alchimiei (practică de cercetare în vogă în Evul Mediu și care s-a dezvoltat în cele din urmă în chimie) care își petrecea viața căutând un elixir al nemuririi, un panaceu universal și/sau o piatră filozofală capabilă să transmute metalele comune în aur.
2. (var.) (înv.) alhimist.