Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. cyclite)
1. (med.) varietate de irită care afectează doar corpul ciliar; inflamația cercului ciliar.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. circonférence, lat. circumferentia)
2. linie împrejmuitoare a unui corp rotund, a unui loc; perimetru.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. quadratrice)
1. curbă folosită la antici pentru cvadratura cercului.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. quadrature)
1. (mat.) problema construirii unui pătrat cu o arie dată.
2. calculul unei integrale definite necesar, uneori pentru aflarea ariei unui domeniu plan mărginit de o curbă închisă.
3. ~a cercului = problema (nesoluţionabilă) a construirii, cu rigla şi compasul, a unui pătrat cu aria egală cu a unui cerc dat; (fig.) problemă imposibil de rezolvat.
4. (astr.) poziţie aparentă în care doi aştri priviţi de pe Pământ au o diferenţă de longitudine de 90º.
5. (pl.) fazele primului şi ultimului pătrar al Lunii.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. gyromancie)
1. previziune făcută de cineva care se învârteşte într-un cerc până ameţeşte şi cade pe una dintre literele înscrise în jurul cercului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. radian)
1. unitate de măsură a unghiurilor, reprezentând unghiul subîntins la centru de un arc egal cu raza cercului.