Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. ballot)
1. pachet, legătură mare de mărfuri, de diferite obiecte etc.; bal.
2. oţel-~ = bandă de oţel la legarea baloturilor, la confecţionarea cercurilor de butoaie etc.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cyclométrie)
1. tehnica măsurării cercurilor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (circumferinţă + -ar)
1. compas pentru trasarea cercurilor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cochléoïde)
1. curbă plană, loc geometric al extremităţilor arcelor cercurilor tangente la o dreaptă într-un punct al ei, având originea comună şi aceeaşi lungime.
Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (fr. radical, lat. radicalis, germ. Radikal)
1. adj. din temelie, complet; fundamental, de bază; (adv.) radicalmente.
2. (despre tratament, medicamente etc.) care vindecă complet.
3. care preconizează reforme mari, acțiuni hotărâtoare.
4. (despre oameni sau grupări politice; (și s. m.) care preconizează o serie de reforme în activitatea socială.
5. care cuprinde rădăcina cuvântului.
6. s. m. (mat.) număr care, ridicat la o putere, dă numărul dat; rădăcină.
7. simbol matematic care arată operația de extragere de rădăcină.
8. axă ~ă = locul geometric al punctelor din plan care au aceeași putere față de două cercuri date, reprezentat printr-o dreaptă perpendiculară pe linia care unește centrele cercurilor; plan ~ = locul geometric al punctelor din spațiu având aceeași putere față de două sfere date, reprezentat printr-un plan.
9. grup atomic care rămâne neschimbat într-o reacție chimică și care, în mod obișnuit, nu există în stare liberă.
10. (lingv.) element primitiv, ireductibil din punct de vedere morfologic, comun mai multor cuvinte care constituie o familie și conține sensul lexical al cuvântului; rădăcină.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. scalimétrie)
1. determinare a vârstei peştilor acoperiţi cu solzi cu ajutorul cercurilor concentrice care se adaugă la solzi o dată cu creşterea peştilor.