Dictionar

bis

Parte de vorbire:  adj. inv., adv., s., interj.  
Etimologie: (fr., lat. bis)

1. adj. inv., adv. (pe lângă un număr) a doua oară; repetat.
2. interj. exclamaţie prin care auditoriul solicită un artist, un ansamblu să repete un număr din program, o arie etc.
3. s. n. număr prezentat a doua oară la cererea publicului sau ca supliment de program.
 

bisa

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. bisser)

1. a cere din sală repetarea unui număr din programul artistic al unei reprezentaţii, reluarea unei arii.
2. a repeta la cererea publicului (o arie).
 

intervenţie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. intervention, lat. interventio)

1. participare, intrare într-o acțiune; luare de cuvânt.
2. invazie armată sau amestec al unui stat în treburile interne ale altui stat.
3. (med.) operație.
4. efort îndreptat spre un anumit scop.
5. mijlocire, mediație.
6. (peior.) stăruință pe lângă o persoană influentă pentru a obține favoruri.
7. (jur.) introducere în litigiu a unui terț, la cererea sa.
 

libertar, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.m.f.  
Etimologie: (fr. libertaire)

1. I. califică starea de spirit a celui care este foarte atașat de respectul libertății absolute.
2. care împinge la extrem cererea de libertate în chestiuni politice.
3. care se bazează pe idei liberale sau de liber schimb.
4. care pledează pentru libertatea individuală ca valoare fundamentală și respinge orice formă de autoritarism politic în organizarea socială sau viața privată.
5. II. adept al libertăţii absolute; anarhist.
 

rogatorie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. rogatoire)

1. comisie ~ = comisie delegată de un tribunal să facă un act de procedură sau de instruire judiciară la cererea unui alt tribunal.
 

taim-aut

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. time-out)

1. (la baschet, volei etc.) scurtă întrerupere regulamentară a jocului acordată de arbitru la cererea antrenorului sau a căpitanului de echipă.