Rezultate secundare (Cetăţilor):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. démon, lat. daemon, gr. daimon)
1. (ant.) spirit care dirijează destinul oamenilor, al cetăţilor etc.
4. (în literatura romantică) fiinţă care întruchipează răzvrătirea împotriva destinului, eroismul, curajul, măreţia, frumuseţea fizică etc.
5. (în poezie) geniu chinuit de nelinişte, care stârneşte pasiuni, dorinţe.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat., fr. palladium)
1. (ant.) statuie de lemn îmbrăcată în veşminte sau cu o armură a zeiţei Pallas Atena, ocrotitoare a cetăţilor.
2. (fig.) ocrotire, apărare; garanţie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. proxène, gr. proxenos)
1. (ant.) magistrat grec însărcinat cu primirea oficială a ambasadorilor, a oaspeţilor cetăţilor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. sarrasine)
1. poartă suplimentară, din grinzi groase de lemn, lângă podul ridicător şi poarta de intrare a cetăţilor medievale.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. taranche)
1. armă la popoarele antice pentru dărâmarea cetăţilor asediate, dintr-un trunchi de copac lung şi gros, prevăzut la un capăt cu un vârf greu de metal.
Parte de vorbire: s.f. (turcism învechit)
Origine: (tc. hamalye)
1. impozit în bani sau în natură care se dădea în Moldova pentru transportarea proviziilor necesare întreținerii cetăților turcești.