Dictionar

Rezultate secundare (Ceva)):

Abil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. habile, lat. habilis)

1. care are multă pricepere manuală; îndemânatic.

2. care execută (ceva) cu pricepere și competență; dibaci, priceput.

3. (fig.) care dovadă de viclenie și ingeniozitate; care este descurcăreț, șmecher.

4. (jur.) care îndeplinește condițiile cerute de lege pentru a exercita un anumit drept.

5. (antonime) inabil, neîndemânatic, nepriceput, stângaci.


Achita

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. acquitter)

1. tr. (jur.) a declara pe cineva liber de răspundere penală, a scoate din culpă.

2. (fam.) a ucide.

3. tr., refl. a(-şi) plăti o datorie.

4. a se ~ de ceva = a îndeplini (ceva).


Adio

Parte de vorbire: s.
Origine: (it. addio)

1. rămas bun! rămâi cu bine! o (s. n.) a-şi lua ~ (de la ceva) = a socoti ceva ca pierdut pentru totdeauna.


Admiraţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. admiration, lat. admiratio)

1. sentiment de încântare, de apreciere deosebită (faţă de cineva sau de ceva).


Afecţiona

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. affectionner)

1. a iubi mult, a avea înclinaţie (pentru ceva).


Anflama

Parte de vorbire: vb. refl.
Origine: (fr. enflammer)

1. a face pasiune pentru cineva (sau ceva); a se înflăcăra, a se pasiona.