Dictionar

Amfitrion, -oană

Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. amphitryon)

1. stăpân al unei case; gazdă.

2. persoană la care sau pe cheltuiala căreia se ia masa.


Amortiza

Parte de vorbire: vb.
Origine: (după fr. amortir)

1. a stinge treptat un credit, un împrumut, prin plăţi periodice.

2. a înlocui treptat capitalul fix al unei întreprinderi prin cote anuale.

3. a recupera o cheltuială.

4. a scădea progresiv amplitudinea unei mărimi pentru un fenomen de ondulaţie.

5. a atenua, a diminua (un şoc, un zgomot).


Contribuţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. contribution, lat. contributio)

1. parte cu care se contribuie la o acţiune, la o cheltuială comună; aport.

2. a pune la ~ = a folosi capacitatea cuiva (sau a ceva) într-o acţiune.

3. (jur.; pl.) sumă de bani pe care un stat învins este obligat s-o plătească unui stat învingător în temeiul unui tratat de pace, depăşind pagubele cauzate de război.

4. impozit.


Cotă 1

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cote, lat. quato)

1. parte cu care contribuie cineva la o cheltuială comună sau care îi revine în urma unei împărţeli.

2. parte dintr-un tot căreia i se o anumită destinaţie; cotă-parte, participaţie.

3. contribuţie obligatorie, în produse agricole, impusă producătorilor de către stat la termene şi preţuri fixate de el.

4. document de referinţă care constată cursul valorilor înscrise la bursă2, rezultate din cotaţiile unei zile.

5. ~a bursei = nivelul cursului valutar la bursă.

6. altitudine a unui punct faţă de nivelul mării; nivelul unei ape curgătoare.

7. nivelul la care navighează un submarin.

8. (mat.) a treia coordonată carteziană a unui punct din spaţiu.

9. fiecare dintre dimensiunile unei piese, ale unei construcţii indicate pe un desen.

10. semn în cifre şi litere care arată locul unor cărţi, documente etc. într-o bibliotecă, într-o arhivă, a unei piese filatelice în cataloage sau reviste de specialitate.


Cotiza

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. cotiser)

1. intr. a plăti o cotizaţie.

2. refl. a se uni pentru a participa la o cheltuială comună.


Cotizaţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cotisation)

1. sumă fixă stabilită în funcţie de venit pe care o plătesc periodic membrii unei organizaţii, asociaţii etc.; contribuţie bănească la o cheltuială comună.