Dictionar

Chimiatrie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. chimiatrie)

1. teorie medicală învechită potrivit căreia procesele psihice se datorează unor reacţii chimice.


Chimism

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. chimisme)

1. totalitatea fenomenelor naturale (organice) care se produc în virtutea legilor de care se ocupă chimia.

2. ~ gastric = probă de laborator prin care se studiază sucurile gastrice.


Organician, -ă

Parte de vorbire: adj., s.m.f.
Origine: (fr. organicien)

1. organicist.

2. specialist în chimia organică.