Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. acétylénique)
1. (despre compuşi chimici) derivat din acetilenă.
2. hidrocarburi ~ce = alchine.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. cyclique, gr. kyklikos)
1. adj. care se desfăşoară în cicluri; periodic.
2. (despre compoziţii muzicale) alcătuit din mai multe părţi independente.
3. (despre flori) toate elementele dispuse în verticil.
4. (despre compuşi chimici) care are catenele închise în ciclu.
5. s. n. (cinem.) suită de desene, fazele unei mişcări care, funcţional, se repetă.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. corroder, lat. corrodere)
1. (despre agenţi chimici) a roade, a degrada unele materiale, metale etc.
2. a pregăti o formă de tipar prin gravare chimică cu soluţie corosivă.
3. (text.) a decolora pe anumite porţiuni o ţesătură în vederea obţinerii unor desene; a ronja.
4. (fig.) a distruge cu încetul.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. diatomique)
1. (despre elemente sau compuşi chimici) cu molecula din doi atomi; biatomic.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. isomériser)
1. (despre compuşi chimici) a se transforma într-un izomer al său.
Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (lat. primarius, fr. primaire)
1. adj. inițial, de la început, originar; primordial, principal. (p. ext.) de primul grad, de bază.
2. învățământ ~ = formă de învățământ, cu caracter obligatoriu, în care se predau noțiunile elementare ale principalelor discipline; eră ~ă = paleozoic; medic ~ = medic care, prin concurs, a devenit superior medicului specialist.
3. simplu, rudimentar, simplist.
4. (despre cuvinte) primitive.
5. (ec.) sector ~ = ansamblu de activități economice producător de materii prime (agricultura și industriile extractive).
6. (med.; despre simptome) care apare în prima fază a unei boli.
7. care se manifestă brutal; care dovedește lipsă de cultură, de rafinament.
8. (despre elemente și compuși chimici) cu o singură valență satisfăcută de un anumit element sau radical.
9. s. m. reprezentant ales, cu atribuții administrative în orașe și comune.