Parte de vorbire: s.n.
Origine: (chitanţă + -ier)
1. carnet sau registru cu foi detașabile, pentru întocmirea chitanțelor; carnet de chitanțe.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. assus)
1. partea detaşabilă a formularelor dintr-un chitanţier etc.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. talon)
1. partidă la unele jocuri de cărți.
2. porțiunea de deasupra călcâiului unui ciorap.
3. marginea tare și îngroșată a unei anvelope, care se introduce în janta roții.
4. parte care rămâne la cotorul unui chitanțier, bonier etc. după ce s-au rupt părțile detașabile.
5. document eliberat călătorilor cu avionul, sau cu vaporul care certifică existența biletului sau permite controlul trecerii lor prin diversele servicii ale (aero)portului.
6. (arhit.) mulură convex-concavă formată din două sferturi de cerc care se racordează.
7. (muz.) piesă montată la capătul de jos al unui arcuș.