Rezultate secundare (Ciliat):
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
1. LAT biciliatus
4. DE zweiwimperig
5. RU двуреснитчaтый
6. HU kétcsillangos
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. cilié/s/)
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. ciliature)
1. (biologie) mulțimea de cili care aparțin unei celule.
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
1. LAT multiciliatus
2. FR multicilié
3. EN multiciliate
4. DE vielwimperig
6. HU sokpillájú, sokcsillangós
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. acanthosphère)
1. corpuscul sferoidal ciliat din celulele unor alge.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr. akinétosporange)
1. sporange având funcţia de organ de rezistenţă şi de înmulţire.
2. sporange cu zoospori ciliaţi.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. amiable)
1. care se comportă ca un prieten, care arată prietenie; înţelegător, prietenos.
2. care acționează sau care se face prin blândețe și conciliere; binevoitor, conciliator.
3. (despre litigii, conflicte etc.) care se reglează în general printr-o tranzacție, în afara oricăror proceduri judiciare.
4. (științe juridice) care este rezolvat prin negociere, pe cale diplomatică.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aplanogamète)
1. gamet neciliat, fără mobilitate.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. centrisme, rus. ţentrizm)
1. curent politic oportunist şi conciliatorist în sânul partidelor social-democratice, caracterizat printr-o poziţie de mijloc, situată între oportuniştii făţişi şi aripa revoluţionară marxistă.
2. tip de coaliţie politică ce grupează, împotriva partidelor situate la extreme, forţele situate la centru.
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. conciliatorismo)
1. atitudine, acţiune conciliatoare.