Rezultate secundare (Cioc):
Ciocănitură
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (ciocănit + -ură)
1. zgomot produs de lovituri repetate, cu ciocanul sau cu alte obiecte, într-un corp tare; ciocănit.
Cioclej
Parte de vorbire: s.m. (reg.)
Origine: (necunoscută)
1. partea de jos a tulpinii porumbului, rămasă la nivelul pământului după ce restul tulpinii a fost tăiat la recoltare; hlujan; strujan.
2. (var.) ciocleș, ciuclej, coclej, cotlej.
Cioclejel
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (cioclej + -el)
1. (ornit.; Bucov.) mică pasăre care trăiește prin ciocleji; împărătuș, pitulice, sfredeluș.
Cioclete
Parte de vorbire: s.m. (reg.)
Origine: (prob. ciocle[jel] + [vrăbe]te)
1. (ornit.) pasăre mică cu penele de culoare brună împestrițate cu negru, cu pântecele cenușiu, cu ciocul scurt, conic și cu coada trunchiată; cioclejel, vrabie, vrăbete.
Ciocolată
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. ciocolata)
1. amestec solidificat de cacao şi zahăr cu alte ingrediente.
2. băutură din praf de ciocolată (1) dizolvat în apă sau în lapte.
Ciocolaterie
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (cf. fr. chocolaterie)
1. întreprindere în care se fabrică produse de ciocolată; fabrică de ciocolată.
2. magazin care vinde ciocolată și produse de ciocolată.
Abataj
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abattage, it. abbattaggio)
1. acțiunea de a extrage minereu într-o mină.
2. loc de extragere a unui minereu, a unei roci dintr-un zăcământ; operaţia însăşi.
3. ~ frontal = abataj al minereului făcut pe un front foarte lung în direcția filonului.
4. ciocan de ~ = instrument acționat cu aer comprimat, cu ajutorul căruia se desprinde cărbunele în straturile cu înclinație mare.
5. doborâre a arborilor în exploatările forestiere.
6. acțiunea de a ucide un animal; sacrificare a animalelor, la abator.
7. (marinărie) înclinare a unei nave spre a putea fi carenată; carenaj.
Aborda
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. aborder)
1. intr. (despre nave) a se ciocni.
2. a se opri lângă o navă bord la bord.
4. tr. (fig.) a se apropia de cineva spre a-i vorbi.
5. a începe studiul unei probleme; a deschide o discuţie.
Abordaj
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abordage, it. abbordaggio)
1. abordare.
2. atacare a unei nave prin alăturare la bordul ei.
3. ciocnire accidentală între nave ori între o navă și un obstacol.
Absurd, -ă
Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (fr. absurde, lat. absurdus)
1. adj. care contrazice gândirea logică, legile naturii, bunul-simţ.
2. s. n. ceea ce este absurd; absurditate; nonsens.
3. prin ~ = admiţând un raţionament fals.
4. (fil.) termen care desemnează ruptura totală dintre om şi mediul său sociocultural, sentimentul generat de trăirea acestei rupturi.
Abumarkub
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Abu Markub)
1. pasăre înaltă, asemănătoare cu struţul, cu gâtul scurt şi gros, cu capul mare şi cioc enorm, din preajma Nilului.
Acvilă
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat., it. aquila)
1. pasăre răpitoare de zi, cu cioc şi cu aripi puternice; pajură.