Dictionar

Rezultate secundare (Circulară,):

Absidă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. abside, lat. absida)

1. nişă în formă semicirculară situată în continuarea navei centrale a unei bazilici sau biserici.


Absidial, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. absidial)

1. referitor la absidă (extremitatea semicirculară al unei biserici).

2. (var.) absidal.


Amfiteatru

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. amphithéâtre, lat. amphiteatrum, gr. amphitheatron)

1. (la greci şi la romani) edificiu de formă circulară sau elipsoidală, (neacoperit), dintr-o arenă înconjurată de trepte şi tribune, în timpul jocurilor publice.

2. sală de curs, conferinţe cu locurile în plan înclinat sau în trepte.

3. configuraţie a unor terenuri dispuse în etaje circulare.


Baghetă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. baguette)

1. beţişor; nuieluşă.

2. vergea subţire folosită de dirijori; (fig.) modul de interpretare, talentul unui dirijor.

3. băţ de lemn sau de metal servind la punerea în vibraţie a unor instrumente de percuţie.

4. partea de lemn a arcuşului.

5. dungă colorată care împodobeşte uneori ciorapii pe partea exterioară.

6. piesă cilindrică, subţire, a unui mecanism, a unei maşini.

7. mulură mică cu secţiunea semicirculară, netedă sau decorată, de culoare diferită de cea a mulurii principale, cu care se decorează un element arhitectonic.

8. element ornamental aşezat lateral pe o pagină de carte, de catalog etc.

9. pâine lungă şi subţire.


Bor 2

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bord)

1. marginea circulară ieşită în afară a unei pălării.


Buton

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bouton)

1. s. n. piesă care, prin apăsare, transmite o comandă mecanică sau electrică.

2. fus încastrat cu un capăt în corpul unei piese în mişcare circulară, excentric faţă de axa de rotaţie a acesteia, ca legătură de articulaţie într-un mecanism.

3. mică papulă, bubuliţă de piele.

4. s. m. nasture mobil.

5. capsă (1).

6. motiv decorativ, în relief, de forma unei proeminenţe rotunjite.