Dictionar

circulator

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. circulatoire, lat. circulatorius)

1. aparat ~ = inima și vasele prin care circulă sângele în corpul animal.
 

cardioangiologie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cardioangiologie)

1. disciplină medicală care studiază inima și aparatul circulator.
 

cardiobalistografie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. cardiobalistographie)

1. (med.) tehnică medicală neinvazivă care presupune înregistrarea oscilațiilor corpului uman cauzate de mișcarea sângelui prin sistemul circulator și care face posibilă analiza dinamicii cardiace și vasculare, în special rezistența aortei; balistocardiografie.
 

cardiovascular, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. cardio-vasculaire)

1. referitor la inimă și vasele de sânge.
2. sistem ~ = aparatul circulator.
 

circulație

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. circulation, lat. circulatio)

1. mișcare, deplasare (de oameni, de vehicule pe o cale de comunicație etc.).
2. mișcare a unui corp într-un circuit.
3. a pune în ~ = a face să intre în uz.
4. mișcare a sângelui în aparatul circulator și a servei în plante.
5. (ec.) schimb de bunuri, de mărfuri.
6. ~ bănească (sau monetară) = circulația banilor în procesul schimbului.
 

fiduciar, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. fiduciaire, lat. fiduciarius)

1. adj. cu valoare fictivă, convențională.
2. monedă ~ = monedă de hârtie cu o valoare convențională și cu putere circulatorie numai în interiorul unei țări; circulație ~ă = circulație a monedei fiduciare.
3. s. m. legatar care trebuie să restituie un bun în virtutea unui fideicomis.
 

flebarterită

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. phlébartérite)

1. flebită complicată cu tulburări circulatorii în teritoriul arterei învecinate.