Dictionar

bestiar

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. bestiarius, fr. bestiaire)

1. s. m. cel care lupta cu fiarele sălbatice în arenele amfiteatrelor romane, în circuri.
2. s. n. loc în care sunt închise animale sălbatice.
 

eurip

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. euripus, fr. euripe)

1. (ant.) canal artificial care separa arena și animalele sălbatice de spectatori în circuri.
 

horn

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Horn, fr. horn)

1. relief cu aspect de piramidă triunghiulară în regiunile alpine, în urma intersectării pereților circurilor glaciare.
2. (alp.) spațiu îngust dintre doi pereți de stâncă paraleli și înalți.
 

monociclu

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. monocycle)

1. vehicul cu o singură roată, folosit de acrobați în circuri.
 

voltijă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. voltige)

1. serie de exerciții de suplețe din încălecarea din fugă a calului, fără ajutorul scărilor.
2. (în circuri) exerciții la trapezul volant.