Rezultate secundare (Civil,):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. civil, lat. civilis)
1. adj. care priveşte pe cetăţenii unui stat; referitor la raporturile juridice dintre cetăţeni.
2. drepturi ~e = drepturi de care se bucură o persoană (fizică sau juridică), reglementate şi recunoscute ca atare; drept ~ = ramură a dreptului care studiază şi reglementează raporturile juridice existente între persoanele fizice şi juridice dintr-un stat; stare ~ă = situaţia unei persoane aşa cum rezultă din actele sale privitoare la naştere, căsătorie etc.; parte ~ă = persoană care, într-un proces, pretinde despăgubiri pentru daunele suferite cu ocazia unei infracţiuni.
3. care nu este militar, lipsit de caracter milităresc.
4. război ~ = conflict armat pentru putere între grupuri adverse din acelaşi stat.
5. s. m. f. persoană care nu face parte din armată.
Parte de vorbire: s.f. (înv. și pop.)
Origine: (civil + -ie)
1. viață, stare, condiție de om civil, de cetățean care nu este nici militar, nici preot.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. civiliste)
1. specialist în studiul dreptului civil.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (civil + -istică)
1. ramură a dreptului care se ocupă cu studiul dreptului civil.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. civilité, lat. civilitas)
1. ansamblu de comportamente legate de politețe.
2. comportare frumoasă, fel curtenitor de a vorbi, de a duce o conversaţie; curtenie.
Parte de vorbire: vb. tr., refl.
Origine: (fr. civiliser)
1. a face să devină, a deveni civilizat.
2. a trece de la o condiție primitivă la o stare de dezvoltare materială, intelectuală, socială superioară (ex. a civiliza un popor, o țară).
3. (referitor la o persoană) a face civil, mai în concordanță cu cerințele vieții în societate.
4. a se ~ = a deveni mai apt pentru viața în societate, a deveni mai rafinat.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. abrutissant)
1. care abrutizează.
2. care dezumanizează prin diminuarea sau distrugerea activității intelectuale sau spirituale.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. accort)
1. plin de civilitate, politicos; simpatic, amabil.
2. (antonime) dezagreabil, inabordabil.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. africanité)
1. caracter specific culturii africane.
2. caracter african al unei culturi, limbi etc.
3. grup de valori comune locuitorilor din Africa.
4. lumea, civilizaţia africană.
Parte de vorbire: s.
Origine: (african + -logie)
1. disciplină care studiază limbile şi civilizaţiile africane; africanistică.
Parte de vorbire: s.
Origine: (afro1- + americanistică)
1. disciplină care studiază civilizaţia şi cultura americană, de influenţe etnice africane.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. agnation, lat. agnatio)
1. legătură de rudenie civilă în opoziţie cu înrudirea naturală (cognaţiune).