Cleric

Parte de vorbire: s.m.
Origine: (lat. clericus)

1. slujitor creștin hirotonit, membru al clerului.

---

Clerical, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. clérical, lat. clericalis)

1. referitor la clerici, la clericalism.

---

Clericalism

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cléricalisme)

1. curent politic care consideră legitimă extinderea influenţei şi dominaţiei bisericii asupra vieţii sociale, politice şi culturale.

---

Abate (1)

Parte de vorbire: s.m.
Origine: (it. abbate, lat. abbas,-atis, fr. abbe)

1. superior al unei abaţii.

2. superiorul unei mănăstiri catolice (similar cu stareţul sau egumenul unei mănăstiri ortodoxe).

3. preot, cleric la catolici.

4. prior.

---

Anticlerical, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. anticlérical)

1. referitor la anticlericalism.

---

Arghirofilie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (ngr. αργυροφιλια)

1. (mai ales despre clericii care iau bani pentru cele sfinte) dragoste, lăcomie pentru bani sau posesiuni.

---

Capitul 1

Parte de vorbire: s.
Origine: (it. capitulo)

1. corpul canonicilor unei catedrale catolice, pentru organizarea cultului şi administrarea catedralei şi a bisericilor din oraş.

2. adunare a canonicilor.

3. adunare de călugări sau de alţi clerici catolici; locul unde se ţine.

---

Cler

Parte de vorbire: s.
Origine: (it. clero, lat. clerus)

1. totalitatea clericilor dintr-o ţară, dintr-o eparhie; preoţime.

---

Clerical, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. clérical, lat. clericalis)

1. referitor la clerici, la clericalism.

---