Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. chlorophylle)
1. pigment verde din plante fixat pe cloroplaste, în fotosinteză.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. autoplaste, lat. autoplastum)
1. (bot.) granulă de clorofilă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cyanophylle)
1. clorofilă aproape pură, fără pigmenţi de xantofilă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. chlorenchyme)
1. ţesut parenchimatic asimilator, bogat în clorofilă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. chlorocyste)
1. celulă care conţine clorofilă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. chlorophycés)
1. clasă de alge verzi acvatice care conţin clorofilă.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. chlorophyllien)
1. care conţine clorofilă, datorat clorofilei.
2. asimilaţie ~ă = fotosinteză.