Rezultate secundare (Coace):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. coacervat, lat. coacervatus)
1. formaţie specială gelatinoasă macromoleculară, în stare coloidală, prezentând fenomene de metabolism, de creştere şi de înmulţire, formă intermediară între substanţele organice şi primele organisme.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. coacervation)
1. stare instabilă a unei substanţe coloidale, intermediară între stările de dizolvare şi de precipitare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bain-marie)
1. fel de a fierbe ori de a coace uşor un aliment, un corp, constând în a plasa recipientul în care este conţinut în apa ce se încălzeşte direct.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. biscuit)
1. produs alimentar obţinut prin coacerea unui aluat preparat din făină, ouă şi zahăr.
2. faianţă fără glazură, arsă la o temperatură înaltă; statuetă, mic grup de faianţă fină ori porţelan fără glazură.
Parte de vorbire: prefix
Origine: (fr. cis-, cf. lat. cis)
Parte de vorbire: adj.
Origine: (lat. cisalpinus, fr. cisalpin)
1. (în raport cu Roma) dincoace de Alpi, în nordul Italiei.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (engl. cislunar)
1. situat între Pământ și Lună; de dincoace de Lună; sublunar.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (lat. cispadanus, fr. cispadan)
1. de dincoace de Pad (în raport cu Roma).