Rezultate principale (Cochilie.):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. coquille)
1. înveliş protector calcaros sau silicios, secretat de tegumentele unor animale (moluşte, foraminifere, radiolari).
2. formă metalică la turnarea pieselor, a lingourilor etc.
Rezultate secundare (Cochilie.):
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. actaeonella)
1. gasteropod fosil cu cochilie globulară, fără ornamentaţii.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., lat. apex)
2. punct de pe sfera cerească spre care se deplasează Soarele.
3. extremitatea posterioară a cochiliei gasteropodelor.
4. bonetă a flaminilor, la romani.
5. mitra vechilor regi şi satrapi perşi.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. brachiopodes)
1. pl. clasă de nevertebrate marine, sedentare, cu corpul mic, închis într-o cochilie bivalvă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. coquillage)
2. motiv din scoici la ornarea feţelor mobilei.
Parte de vorbire: prefix
Origine: (fr. cochlé/o/-, cf. lat. cochlea, gr. kokhlios „melc”)
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. conque)
2. (zool.) gen de moluște marine fără corp; scoică a acestor moluște.
3. (muzică) anumite scoici spiralate, pe care unele popoare le foloseau drept trâmbițe.
4. (anat.) cavitate a urechii, la baza căreia se află orificiul extern al canalului auditiv.
5. (arhit.) parte circulară care încheie nava mare a unei biserici.