Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. coefficient)
1. număr scris la începutul unui anumit termen (dintr-o expresie algebrică) pe care îl multiplică.
2. mărime constantă în anumite condiţii date, care indică o anumită proprietate a unei substanţe, a unui sistem, proces tehnologic etc.
3. valoare relativă atribuită la un examen.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. autotest)
1. chestionar la care răspunde însuşi autorul pe baza unor coeficienţi numerici stabiliţi pentru fiecare întrebare.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. commensurabilité)
1. calitatea a ceea ce este comensurabil.
2. faptul că orice mărime poate fi comparată cu alta folosind o unitate de măsură comună.
3. (filosofia științei) vorbim de ~ între două științe atunci când ele împărtășesc un limbaj comun.
4. (etică) posibilitatea de a plasa două principii la același nivel moral și de a le compara.
5. (astronomie) două obiecte care orbitează, cum ar fi planetele, sateliții sau asteroizii prezintă ~ dacă coeficientul perioadelor lor orbitale poate fi scris ca un număr rațional.
6. (antonim) incomensurabilitate.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. constantan)
1. (tehnol.) aliaj de cupru și de nichel, cu coeficient de dilatare mic și rezistență specifică mare, întrebuințat la confecționarea rezistențelor electrice, a reostatelor, a termoelementelor etc.
2. (tehnol.) aliaj de cupru și nichel cu rezistivitate mare și constantă; aliaj de cupru și nichel a cărui rezistență electrică variază puțin în funcție de temperatură.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. corrélation, lat. correlatio)
1. relaţie reciprocă între lucruri sau fenomene; interdependenţă.
2. relaţie de reciprocitate între cuvinte sau unităţi sintactice, în cadrul propoziţiei sau frazei.
3. raport de excludere între termeni care contractează aceeaşi relaţie în mod alternativ.
4. (mat.) transformare biunivocă prin care unui punct îi corespunde un plan, şi reciproc, deci unei drepte, o dreaptă.
5. coeficient de ~ = mărime măsurând relaţia de similitudine între doi factori.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. digestibilité)
1. proprietate a alimentelor de a fi digestibile; coeficient de utilizare digestivă; digerabilitate.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. dilatation, lat. dilatatio)
2. coeficient de ~ = creştere a unităţii de lungime, de suprafaţă sau de volum a unui corp, raportată la 1ºC de creştere a temperaturii.