Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. audit)
1. funcţie de control şi de revizie contabilă a unei firme; proces prin care persoane competente, independente colectează şi evaluează probe pentru a-şi forma o opinie asupra gradului de corespondenţă între cele observate şi anumite criterii prestabilite.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. bronchobiopsie)
1. (med.) procedură medicală prin care se colectează o mostră mică de țesut pulmonar, care poate fi examinată la microscop pentru informații suplimentare de diagnostic; biopsie a mucoasei bronhiilor, în bronhoscopie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. calice)
1. totalitatea petalelor unei flori.
3. (anat.) parte a bazinului în care se colectează urina.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. collecteur)
1. adj. (despre vase, tuburi, bazine) care colectează fluide.
2. s. n. recipient, conductă pentru acumularea materialelor fluide, granulare sau pulverulente.
3. loc unde se adună matriţele din magazia unui linotip sau monotip pentru a forme un rând.
4. organ al rotorului unor maşini electrice cu rolul de a comuta legăturile dintre înfăşurarea rotorului şi circuitul exterior.
5. substanţă organică, folosită ca reactiv la flotaţia mineralelor pentru a concentra particulele de minerale în spumă.
6. s. m. f. achizitor de mărfuri, de produse etc.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. creuset)
1. vas rezistent la căldură, pentru reacţii chimice la temperaturi înalte.
2. recipient dintr-un material refractar în industrie la topirea şi elaborarea metalelor, aliajelor, sticlei etc.
3. partea de jos a unui furnal, unde se colectează, în procesul metalurgic, produsele de topire.
4. (fig.) loc unde se amestecă diverse influenţe, lucruri etc.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. drague)
1. navă special echipată pentru dragarea sub apă.
2. plasă de formă specială cu care se colectează exemplare din flora şi fauna subacvatică.
3. dispozitiv (dintr-un cablu lung, remorcat de nave speciale) folosit la înlăturarea minelor submarine de pe o cale navigabilă.