Dictionar

Rezultate principale (Colecție):

Colecţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. collection, lat. collectio)

1. serie de obiecte de acelaşi fel, o valoare documentară, artistică etc., adunate şi dispuse sistematic.

2. culegere (de opere literare şi ştiinţifice).

3. totalitatea publicaţiilor unor biblioteci.

4. puroi colectat într-un ţesut bolnav.


Colecţie

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT collectio

2. FR collection

3. EN collection

4. DE Sammlung; Kollektion

5. RU коллекция

6. HU kollekció, gyűjtemény


Rezultate secundare (Colecție):

Abces

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abcès, lat. abscessus)

1. (med.) colectare de puroi într-un ţesut sau organ.

2. (med.) colecție circumscrisă de puroi apărută în urma dezintegrării țesuturilor (necroză tisulară) sub acțiunea unor agenți microbieni sau parazitari.

3. ~ cald (sau acut) = ~ însoțit de durere cu caracter pulsatil și febră.

4. ~ rece = ~ cu evoluție îndelungată, caracterizat de absența inflamației.

5. ~ urinos = ~ produs prin infiltrația urinei în țesutul celular.


Acta

Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. acta)

1. pl. colecţie de documente, registre etc.

2. titlu al unor periodice, colecţii de lucrări ştiinţifice publicate de o societate, de o instituţie.


Album

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., lat. album)

1. volum special legat în care se păstrează fotografii, ilustrate, mărci poştale etc.

2. caiet în care se scriu versuri, maxime.

3. carte mare cuprinzând ilustraţii, fotografii etc.

4. colecţie de melodii ale unui cântăreţ, ale unei formaţii pe un singur disc.


Amigdalian, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. amygdalien)

1. (anat.) care ține de amigdale, referitor la amigdale.

2. (med.) celulită = infecție bacteriană a țesuturilor din jurul amigdalelor.

3. (med.) abces ~ = colecție de puroi în spatele amigdalelor.


Antetitlu

Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. avant-titre)

1. text înaintea titlului unei cărţi, denumirea instituţiei sub egida căreia apare, numărul seriei, numele colecţiei etc.


Artotecă

Parte de vorbire: s.
Origine: (artă + -tecă)

1. colecţie de obiecte de artă.

2. secţie ce împrumută acasă tablouri şi alte diverse obiecte de artă.