Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. créole)
1. om de rasă albă, urmaş al primilor colonişti europeni în America Latină sau în coloniile intertropicale (Antile).
2. (s. f.) limbă mixtă provenind din contactul spaniolei, portughezei sau francezei cu un idiom indigen, vorbită de creoli.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Hinterland)
1. regiune învecinată cu un teritoriu dominat de un stat imperialist și folosit ca bază a unor acțiuni expansioniste; (p. ext.) coloniile și țările dependente de metropolă.
2. regiune în spatele unui port din care provin produsele exportate sau în care se expediază mărfurile importate.
3. bloc continental, rigid din punct de vedere tectonic, care mărginește un geosinclinal și care, când acesta intră în faza de orogeneză, rămâne în spatele sistemului muntos.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. métropole)
1. stat-oraş antic considerat în raport cu coloniile pe care le-a întemeiat.
2. stat imperialist considerat în raport cu coloniile sale.
3. oraş mare, capitală a unei ţări.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr. colonialiste)
2. susținător al politicii coloniale.
3. nume dat imperialiștilor care asupresc și exploatează coloniile.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (ultra- + colonialist)
1. colonialist care împinge colonialismul la extrem, care caută să mențină cu orice preț coloniile pe care le posedă.
Parte de vorbire: s.f. pl.
Origine: (fr. termitophiles)
1. (botanică) ciuperci care trăiesc în coloniile de termite.