Dictionar

Colora

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. colorer, lat. colorare)

1. a da culoare, a vopsi.

2. (fig.) a reliefa, a face expresiv.


Colorabil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (colora + -bil, cf. fr. colorable)

1. care poate fi colorat.

2. (anton.) necolorabil.


Colorafie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. colorraphie)

1. (med.) sutură chirurgicală a colonului.


Coloragie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. colorrhagie)

1. (med.) hemoragie asociată cu mucus şi puroi, în unele afecţiuni ale colonului; colonoragie.


Colorant, -ă

Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.
Origine: (fr. colorant)

1. I. care colorează; care are însuşirea de a colora.

2. II. produs folosit pentru a colora.

3. substanță colorată care se poate atașa de un material pentru a-i conferi o culoare de durată.

4. (loc.) ~ alimentar = aditiv alimentar folosit pentru a adăuga culoare unui produs alimentar sau pentru a-i restabili culoarea inițială.


Colorare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (v. colora)

1. acțiunea de a colora; colorat, vopsire.

2. înroșire a feței (de sănătate, de emoție, de rușine).

3. nuanțare a expresiei.

4. (în viața politică; la fig.) schimbare a opiniei politice în funcție de împrejurări.


Colorat

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT tinctus

2. FR coloré

3. EN coloured

4. DE gefärbt; getönt; bunt

5. RU окрaщенный

6. HU színes, festett


Abţibild

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Abziehbild)

1. mic desen colorat gumat pe o parte, care se aplică pe o suprafaţă netedă.

2. (fam.; pl.) nimicuri, mărunţişuri; mici şmecherii.


Acetilceluloză

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acétylcellulose)

1. ester acetic al celulozei, masă plastică, incoloră, mai puţin inflamabilă decât nitroceluloza.


Acetofan

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acétophane)

1. folie transparentă din material plastic, pentru conturarea şi colorarea imaginilor filmului de animaţie.


Acidofilie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. acidophilie)

1. termen folosit pentru a descrie capacitatea unei substanțe de a se lega de coloranții acizi; însuşirea de a fi acidofil.


Acidorezistenţă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. acido-résistance)

1. rezistenţă a unor materiale, corpuri etc. la acţiunea agresivă a acizilor.

2. proprietate a unor bacterii colorate cu anilină de a rezista la acțiunea decolorantă a acizilor.


Acridină

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acridine)

1. substanţă organică azotată din antracen, bază în industria coloranţilor antiseptici.